joi, 27 martie 2014

Asertivitatea

- La baza comportamentului asertiv stă convingerea mea că am dreptul să cer ceea ce doresc, respectând propriile drepturi şi pe cele ale celor din jur.

- „Asertivitatea reprezintă o atitudine şi o modalitate de acţiune în acele situaţii în care trebuie să ne exprimăm sentimentele, să ne revendicăm drepturile şi să spunem „nu” atunci când nu suntem dispuşi să facem un anumit lucru.” - I. Holdevici

- La bază, asertivitatea implică afirmarea şi susţinerea drepturilor personale atunci când cineva le încalcă.

- “Comportamentul asertiv implică solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini într-o manieră simplă, directă, deschisă, care nu urmăreşte să nege, să atace sau să-i manipuleze pe ceilalţi. Această atitudine presupune respect şi consideraţie faţă de propria persoană şi faţă de cei din jur.” - I. Holdevici

- "Persoanele pasive îşi sacrifică propriile drepturi.
   Persoanele agresive tind să ignore drepturile celorlalţi.
   Persoanele asertive iau în considerare atât drepturile proprii cât şi ale celorlalţi."

- Este necesar să-mi exprim clar dorinţele pentru  că ceilalţi nu au posibilitatea să citească gândurile.

- Un aspect important al comportamentului asertiv constă în capacitatea de a refuza o solicitare ce contravine propriilor dorinţe şi nevoi.

- Un comportament asertiv implică dezvoltarea mai multor abilităţi de comunicare, cum ar fi abilitatea de a-l asculta pe celălalt şi de a negocia o formulă de compromis care poate satisface ambele părţi.

- Atunci când o persoană mă atacă pentru că am facut o solicitare asertivă, o întreb  de ce cererea l-a supărat atât de mult.

- A fi asertiv înseamnă să-mi trăiesc viaţa aşa cum doresc eu, să-mi exprim  sentimentele, dorinţele, nevoile, punctele de vedere; să-mi cer drepturile într-un mod ferm, nonagresiv și nonpasiv; să mă respect pe mine dar şi pe celălalt.

- A fi asertiv înseamnă să accept refuzul chiar dacă sunt nemulţumit sau trist.

- A fi asertiv înseamnă să mă comport civilizat, rezonabil şi obiectiv, înseamnă să le transmit
 celor din jur informații corecte despre ceea ce doresc sau simt.

- A fi asertiv înseamnă să fiu calm și sub control, să nu-i las pe alții să-mi influențeze răspunsul.

- Politețea și obiectivitatea sunt caracteristice persoanelor asertive; acestea evită  atacurile personale.

- Asertivitatea pornește de la premisa că într-o discuție putem avea puncte diferite de vedere, fără a fi nevoie ca unul dintre noi să renunțe la propriul punct de vedere.

- Pentru a fi asertiv uneori mai spun și NU. Am personalitate și înțeleg că nu datorez oamenilor decât respect și că nu sunt obligat să le fac pe plac.

- Pentru că sunt o persoană asertivă, nu mă scuz și nu mă simt vinovat atunci când sunt refuzat sau am opinii diferite.

- Ca persoană asertivă am permanent atitudinea „Eu sunt OK. Tu eşti OK.”

- Comunicarea asertivă se limitează doar la descrierile de comportament. Nu fac  deducţii despre motivele, atitudinile şi caracterul celeilalte persoane (nu spun: „când vrei să mă umileşti” sau „când te dai mare”) pentru că interlocutorul va nega că aceasta ar fi intenţia lui şi discuţia se va abate de la subiectul urmărit.

- Comunicarea asertivă înseamnă să prezint situaţii reale – nu vorbesc ipotetic ci sunt concret. Spun „mă refer la situaţia în care ai spus că …” şi nu „Să  zicem că cineva ar spune…”.

- Pot avea o relație cu cineva dacă exprim ceea ce simt, ceea ce gândesc, ceea ce vreau de la mine și de la el/ea.

- A fi asertiv înseamnă să accept refuzul chiar dacă sunt nemulţumit sau trist.
  Asta nu îmi schimbă încrederea în propria persoană.

- Sunt asertiv, deci sunt destins și am siguranţă internă.

- A fi asertiv înseamnă să îmi asum responsabilitatea pentru viaţa mea.

- Asertivitatea începe cu iubirea şi simpatizarea propriei persoane.

- Fiind asertiv, am atitudinea omului care ştie ce vrea şi ce nu vrea !

- Fiind asertiv, ştiu că eu sunt singurul responsabil de nevoile şi actiunile mele.