- La baza comportamentului asertiv stă
convingerea mea că am dreptul să cer ceea ce doresc, respectând propriile
drepturi şi pe cele ale celor din jur.
- „Asertivitatea reprezintă o
atitudine şi o modalitate de acţiune în acele situaţii în care trebuie să ne
exprimăm sentimentele, să ne revendicăm drepturile şi să spunem „nu” atunci
când nu suntem dispuşi să facem un anumit lucru.” - I. Holdevici
- La bază, asertivitatea implică
afirmarea şi susţinerea drepturilor personale atunci când cineva le încalcă.
- “Comportamentul asertiv implică
solicitarea propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini într-o manieră simplă,
directă, deschisă, care nu urmăreşte să nege, să atace sau să-i manipuleze pe
ceilalţi. Această atitudine presupune respect şi consideraţie faţă de propria
persoană şi faţă de cei din jur.” - I. Holdevici
- "Persoanele pasive îşi
sacrifică propriile drepturi.
Persoanele agresive tind să
ignore drepturile celorlalţi.
Persoanele asertive iau în
considerare atât drepturile proprii cât şi ale celorlalţi."
- Este necesar să-mi exprim clar
dorinţele pentru că ceilalţi nu au
posibilitatea să citească gândurile.
- Un aspect important al comportamentului
asertiv constă în capacitatea de a refuza o solicitare ce contravine propriilor
dorinţe şi nevoi.
- Un comportament asertiv implică
dezvoltarea mai multor abilităţi de comunicare, cum ar fi abilitatea de a-l
asculta pe celălalt şi de a negocia o formulă de compromis care poate satisface
ambele părţi.
- Atunci când o persoană mă atacă
pentru că am facut o solicitare asertivă, o întreb de ce cererea l-a supărat atât de mult.
- A fi asertiv înseamnă să-mi trăiesc
viaţa aşa cum doresc eu, să-mi exprim sentimentele, dorinţele, nevoile, punctele de
vedere; să-mi cer drepturile într-un mod ferm, nonagresiv și nonpasiv; să mă
respect pe mine dar şi pe celălalt.
- A fi asertiv înseamnă să accept refuzul
chiar dacă sunt nemulţumit sau trist.
- A fi asertiv înseamnă să mă
comport civilizat, rezonabil şi obiectiv, înseamnă să le transmit
celor din
jur informații corecte despre ceea ce doresc sau simt.
- A fi asertiv înseamnă să fiu calm și
sub control, să nu-i las pe alții să-mi influențeze răspunsul.
- Politețea și obiectivitatea sunt
caracteristice persoanelor asertive; acestea evită atacurile personale.
- Asertivitatea pornește de la
premisa că într-o discuție putem avea puncte diferite de vedere, fără a fi nevoie
ca unul dintre noi să renunțe la propriul punct de vedere.
- Pentru a fi asertiv uneori mai spun
și NU. Am personalitate și înțeleg că nu datorez oamenilor decât respect și că
nu sunt obligat să le fac pe plac.
- Pentru că sunt o persoană
asertivă, nu mă scuz și nu mă simt vinovat atunci când sunt refuzat sau am
opinii diferite.
- Ca persoană asertivă am permanent atitudinea
„Eu sunt OK. Tu eşti OK.”
- Comunicarea asertivă se limitează
doar la descrierile de comportament. Nu fac deducţii despre motivele, atitudinile şi
caracterul celeilalte persoane (nu spun: „când vrei să mă umileşti” sau „când
te dai mare”) pentru că interlocutorul va nega că aceasta ar fi intenţia lui şi
discuţia se va abate de la subiectul urmărit.
- Comunicarea asertivă înseamnă să prezint
situaţii reale – nu vorbesc ipotetic ci sunt concret. Spun „mă refer la situaţia
în care ai spus că …” şi nu „Să zicem că
cineva ar spune…”.
- Pot avea o relație cu cineva dacă
exprim ceea ce simt, ceea ce gândesc, ceea ce vreau de la mine și de la el/ea.
- A fi asertiv înseamnă să accept
refuzul chiar dacă sunt nemulţumit sau trist.
Asta nu îmi schimbă încrederea în propria persoană.
- Sunt asertiv, deci sunt destins și
am siguranţă internă.
- A fi asertiv înseamnă să îmi asum responsabilitatea pentru viaţa mea.
- Asertivitatea începe cu iubirea şi
simpatizarea propriei persoane.
- Fiind asertiv, am atitudinea
omului care ştie ce vrea şi ce nu vrea !
- Fiind asertiv, ştiu că eu sunt
singurul responsabil de nevoile şi actiunile mele.
