Cred că scopul vieţii este ca orice acţiune pe care o întreprindem, o facem pentru a contribui la bunăstarea (în plan afectiv şi material) noastră şi a celorlalţi.
În fiecare moment ne gândim doar la ce am putea face / spune pentru a aduce mulţumire / împlinire în viaţa noastră şi a celorlalţi; în fiecare moment acţionăm şi depunem un efort susţinut pentru a îndeplini acest scop.
Concentraţi fiind mereu pe „acţiunea pentru bunăstarea noastră şi a celorlalţi” este posibil să renunţăm la acele perioade de timp pierdute inutil cu reflectarea asupra aspectelor negative ale vieţii (nemulţumiri, critici, reproşuri, defectele celorlalţi, defectele noastre, eşecuri, greşeli, amintiri neplăcute). Este un mod prin care putem spulbera „blocajele” care ne împiedică să facem tot ce este necesar pentru a ne apropia cât mai mult de „o viaţă împlinită”.
Partea frumoasă – să oferi acea susţinere de care are nevoie cineva fără să aştepţi absolut nimic în schimb (nici măcar un mulţumesc) – să fii mulţumit că ai contribuit.
Să contribuim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Părerea ta